mai
16

Trei pași spre lumină

TREI PAȘI SPRE LUMINĂ‚
(Studiu de culoare…)
 
  
Pentru că te înțeleg, te încurajez să nu rămâi in umbră.
Încearcă câțiva pași…
 
PRIMUL PAS: Scrie!…
 
Începe să scrii. Chiar dacă nu poți decât un paragraf pe zi, scrie. E normal să-ți fie enorm de greu. Ai fost abuzată, jignită, folosită ca un instrument al plăcerilor murdare a unui om-animal, o persoană egoistă, cu mintea întunecată. Ai fost trădată, mutilată, ți s-a furat copilăria…
Scriind, începi să te eliberezi, începi să distingi culorile speranței și bucuriei de a trăi…
            Definește termenii ”iubire” și ”dreptate”. Definește de asemenea care sunt sentimentele tale pentru agresor și care sunt sentimentele lui (dacă are) față de tine sau alte victime…
            Folosește rațiunea, iar nu emoțiile… Pe măsură ce scrii, apăsarea se diminuează, frica scade, începi să te simți puternică și să-ți recapeți valoarea ta…
  
AL DOILEA PAS: Confruntă-l!
 
Când agresorul nu mai trăiește e mult mai simplu: rupe fotografiile lui. Aruncă tot ce îți aduce aminte de el. El și-a încheiat viața și… Dumnezeu știe soarta lui.
”Îl dezgropi” în mintea ta, îi spui tot răul ce ți-a făcut și “îl îngropi” la loc, liberă de durerea amintirilor…
 
Când agresorul încă trăieste, el trebuie confruntat…
Ești singura persoană în măsură să-l confrunți. E misiunea ta. Mântuirea lui depinde de curajul tău de ”a-i trage masca de pe figură”. Ai nevoie sa fii puternică și să nu-ți fie frică de el. Puterea și curajul vin de la Dumnezeu.
Bazează-te pe textele “Veniți totuși să ne judecăm…” Is. 3:18 și  “…mustră-l între tine și el singur” Mat 18:15. Cu siguranță el e încă în întuneric. Poate caută continuu o altă pradă.
Vei aduce în atenția lui elemente pe care nu le-a știut sau nu le-a definit până acum. El a crezut poate că faptele s-au uitat, sau au fost fără importanță, o simplă joacă, sau lucrurile un sunt așa de grave…
De asemenea, îi vei descoperi ce gândești tu despre el, logica ta, înțelepciunea ta. Aceasta trebuie să se facă totdeauna în mod liniștit arătându-i implicațiile nebuniei lui asupra vieții tale… ”Am fost un obiect folosit de tine…” ”Mi-a fost frică și rușine pe nedrept”… ”Am purtat pentru ani și ani o vină care nu-mi aparținea…”
Dacă nu ai putere să-l confrunți verbal, scrie-i.
Prin confruntare îi darâmi zidurile înșelării de sine. Îi deschizi ochii să se descopere cum îl vede Însuși Dumnezeu. Îi pui în față oglinda propriei lui vieți.
S-ar putea să urle la tine, spunând că nu-i adevărat. E problema lui. Nu ești responsabilă de reacția lui. In caz de “explozie” din partea lui, nu te angaja in lupta. Stai și ascultă cu răbdare…
Poți replica: ”Regret reacția ta, dar tu știi că este adevărat. Amânăm discuția pentru atunci când îmi vei răspunde cu un alt ton și cu logică…”
Spune-i sau scrie-i: ”Te pun în mâna lui Dumnezeu!..”
În acest fel te vei elibera de încărcătura dureroasă, de toate amintirile urâte adunate în mintea ta…
 
Ce ai alege din două scenarii?
Scenariul 1. Tu continui sa taci. Agresorul trăiește și poate ”operează” în continuare în tăcere, respectat de oameni, onorabil. Poate crede că există iertare prin uitare (?). În final, își încheie viata liniștit, iar serviciul funerar și predica sunt magnifice… Se va ridica surprins la judecată, la a doua înviere și …va fi pierdut pentru veșnicie!
            Scenariul 2. Agresorul este demascat. Rușinea este a lui, nu a familiei, nici a bisericii. Trebuie să o accepte și să învețe să trăiască cu consecințele faptelor lui. Poate ajunge în spatele barelor – dar, dacă aceste lecții dure în conduc la Dumnezeu, ai șansa să îl întâlnești în ceruri…
NU există cale de mijloc… Deci, ce crezi că ar fi mai bine?
 
Poate agresorul e deja în vârstă, bolnav, terminat, paralizat, o epavă…
Încă are nevoie de o confruntare. Gândește-te că poate fi ultima lui șansă înainte de marea zi a judecății… S-ar putea să-ți spună cu lacrimi: ”Iartă-mă” și, disperat, să caute iertarea lui Dumnezeu… Tu poți să alegi să-l ierți. În orice caz, iertarea este darul lui Dumnezeu pentru tine, ca apoi să-l dai în continuare.
Să fie clar: Iertarea nu include reconcilierea… Acestea sunt lucruri distincte.
Și încă ceva:  Noi nu ”mântuim” pe nimeni!
 
AL TREILEA PAS: Aplică dreptatea…
 
Legea universului este legea consecințelor. Dupa un post și rugăciune de șapte zile, copilul moare, iar David realizează că nu se pot schimba consecințele faptelor lui… Plata păcatului este moartea. Consecința neascultării – crucea…
Dreptatea lui Dumnezeu cere ca…
ucigașul care a ucis demnitatea și fericirea unui copil,
hoțul care a furat candoarea, speranța și liniștea unui copil,
desfrânatul care a murdărit imaginația inocentă a unui copil,
mincinosul care a ascuns și a învățat minciuna pe un copil, 
… să-și primească plata!
           
Doctorul nu poate fi învinuit că a spus pacientului adevărul despre tumorile lui (?!)…
            Și nici autoritățile un pot fi învinuite pentru că au legi pentru acești tâlhari ai societății…
 
Nu-ți face reproșuri ”Vezi ce s-a întâmplat? Mai bine nu spuneam! Eu l-am condamnat…” 
Îți repet, NU ESTE VINA TA, înțelegi? Gândește corect!  Cu siguranță îți iubești piciorul, dar cand este gangrenat și gangrena se extinde, tu însăți te vei ruga de chirurg să-l taie…
            Fii puternică! Fii o luptătoare! Tu vei putea ajuta și pe altele care se află încă în întuneric și disperare…
 
Încearcă acești pași…
Sper că într-o zi vei umbla în lumină și vei distinge mai bine culorile care te înconjoară…
Dr Anne *